petardă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PETÁRDĂ, petarde, s. f. Mică încărcătură de exploziv în înveliș de carton sau de hârtie cerată ori smolită, care produce la explozie zgomot și fum și este întrebuințată la semnalizări, la marcarea tirului de artilerie, la focuri de artificii etc. – Din
germ. Petarde, fr. pétard.petardă (Dicționar de neologisme, 1986)PETÁRDĂ s.f. Tub cilindric de carton umplut cu pulbere neagră, a cărui explozie produce zgomot și fum și care servește la marcarea tirului de artilerie sau a exploziei grele în exercițiile de luptă. [Cf. fr.
pétard, germ.
Petarde].
petardă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PETÁRDĂ s. f. tub cilindric de carton umplut cu pulbere, a cărui explozie produce zgomot și fum. (< germ.
Petarde, fr.
pétard)
petardă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)petardă, petarde s. f. lovitură de pumn.
petardă (Dicționaru limbii românești, 1939)*petárdă f., pl.
e (fr.
petard).
Barb. Tracatrucă, pocnitoare.
petardă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)petárdă s. f.,
g.-d. art. petárdei; pl. petárde