pestifer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PESTIFÉR, -Ă, pestiferi, -e, adj. (
Livr.) Pestilențial. – Din
fr. pestifère.pestifer (Dicționar de neologisme, 1986)PESTIFÉR, -Ă adj. Care transmite pesta. [< fr.
pestifère, cf. lat.
pestis – pestă,
ferre – a purta].
pestifer (Marele dicționar de neologisme, 2000)PESTIFÉR, -Ă adj. care poartă, transmite pesta. (< fr.
pestifère)
pestifer (Dicționaru limbii românești, 1939)*pestifér, -ă adj. (lat.
péstifer, pestífera, d.
pestis, pestă, și
fero, aduc). Care aduce pestă:
aer pestifer.pestifer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pestifér (
livr.)
adj. m.,
pl. pestiféri; f. pestiféră, pl. pestiférepestifer (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pestifer m. care comunică ciuma:
miasme pestifere.