persuasiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERSUASÍV, -Ă, persuasivi, -e, adj. (
Livr.) Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru. [
Pr.:
-su-a-] – Din
fr. persuasif.persuasiv (Dicționar de neologisme, 1986)PERSUASÍV, -Ă adj. Convingător; insistent. [< fr.
persuasif].
persuasiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERSUASÍV, -Ă adj. convingător; insistent, stăruitor. (< fr.
persuasif)
persuasiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)persuasív (-su-a-) adj. m.,
pl. persuasívi; f. persuasívă, pl. persuasíve