peritoneu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERITONÉU, peritonee, s. n. Membrană seroasă subțire care căptușește peretele cavității abdomenului și acoperă organele cuprinse în această cavitate. – Din
lat. peritonaeum.peritoneu (Dicționar de neologisme, 1986)PERITONÉU s.n. Membrană seroasă care căptușește cavitatea abdominală. [< lat.
peritonaeum, cf. gr.
peritonaion <
peri – împrejur,
teinen – a întinde].
peritoneu (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERITONÉU s. n. membrană seroasă care căptușește cavitatea abdominală. (< lat.
peritonaeum)
peritoneu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peritonéu s. n.,
art. peritonéul; pl. peritonéeperitoneu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)peritoneu n. membrană ce tapițează interiorul abdomenului.
peritoneŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*peritonéŭ n., pl.
eĭe (vgr.
peritónaion, d.
peri, în prejur [!], și
teino, întind; lat.
peritonáeum. V.
ipo-tenuză).
Anat. O membrană seroasă care căptușește pîntecele pin ăuntru [!] și acopere [!] măruntaĭele care-s acolo. V.
epiploon.