peripter (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIPTÉR, periptere, s. n. Edificiu înconjurat pe toate părțile de o galerie cu coloane. ◊ (Adjectival)
Templu peripter. – Din
ngr. perípteros, fr. périptère.peripter (Dicționar de neologisme, 1986)PERIPTÉR s.n. Monument înconjurat de un singur rând de coloane. [< fr.
périptère, cf. gr.
peripteros <
peri – în jur,
pteron – aripă].
peripter (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERIPTÉR s. n. edificiu înconjurat pe toate laturile de coloane. (< fr.
périptère, gr.
peripteros)
peripter (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!periptér (-rip-ter/-ri-pter) s. n.,
pl. periptére