periclin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERICLÍN, periclinuri, s. n. 1. (
Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor.
2. (
Geol.) Zonă de apropiere și de unire a formațiunilor geologice de pe cele două flancuri ale cutelor. – Din
fr. péricline.periclin (Dicționar de neologisme, 1986)PERICLÍN s.n. 1. (
Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor.
2. (
Geol.) Zonă în care formațiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie și se unesc. [< fr.
péricline].
periclin (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERICLÍN s. n. 1. totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. zonă în care formațiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie și se unesc. (< fr.
péricline)