pericard (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERICÁRD, pericarde, s. n. Înveliș al inimii, format dintr-o foiță seroasă și una fibroasă. [
Pl. și:
pericarduri] – Din
fr. péricarde.pericard (Dicționar de neologisme, 1986)PERICÁRD s.n. Înveliș fibroseros al inimii, locul de origine al marilor vase. [< fr.
péricarde, cf. gr.
peri – împrejur,
kardia – inimă].
pericard (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERICÁRD s. n. înveliș fibroseros al inimii, locul de origine al marilor vase. (< fr.
péricarde, lat.
pericardium, gr.
perikardion)
pericard (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PERICÁRD (‹
fr.; {s}
gr. perikardion „în jurul inimii”)
s. n. (
ANAT.) Membrană formată dintr-un strat fibros extern, rezistent, și un strat intern, seros, care are două foițe, una parietală, care aderă la stratul fibros extern și alta viscerală, care aderă la miocard formând
epicardul; între cele două foițe se află un spațiu virtual,
cavitatea pericardică, care conține lichid pericardic. Această structură a a
p. permite mișcările de contracție ale miocardului.
pericard (Dicționaru limbii românești, 1939)*pericárd n., pl.
urĭ și
e (vgr.
perikárdion, d.
peri, în prejur [!], și
kardia, inimă. V.
endo-card).
Anat. Membrana care acopere [!] inima pe din afară [!].
pericard (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pericárd s. n.,
pl. pericárduri