periat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIÁT1, periaturi, s. n. Faptul de
a (se) peria. [
Pr.:
-ri-at] –
V. peria.periat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERIÁT2, -Ă, periați, -te, adj. Curățat sau netezit cu peria. [
Pr.:
-ri-at] –
V. peria.periat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)periát (periere)
(-ri-at) s. n.,
pl. periáturi