pergolă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÉRGOLĂ, pergole, s. f. Construcție ușoară într-un parc sau într-o grădină, formată dintr-o rețea de grinzi de lemn susținute de șiruri de coloane, de stâlpi, pe care se întind plante agățătoare decorative. – Din
fr.,
it. pergola.pergolă (Dicționar de neologisme, 1986)PÉRGOLĂ s.f. (
Arhit.) Construcție din grinzi de lemn susținute de coloane, folosite în parcuri și grădini pentru a se ridica pe ele plantele agățătoare. [< it., fr.
pergola].
pergolă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PÉRGOLĂ s. f. construcție ușoară din grinzi de lemn susținute pe coloane, folosite în parcuri și grădini pentru a se ridica pe ele plantele agățătoare. (< fr., it.
pergola)
pergolă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pérgolă s. f.,
g.-d. art. pérgolei; pl. pérgole