percal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PERCÁL, percale, s. n. Pânză de bumbac subțire și netedă. – Din
germ. Perkal, fr. percale.percal (Dicționar de neologisme, 1986)PERCÁL s.n. Țesătură de bumbac albă și foarte fină, folosită pentru confecționarea cămășilor. [< fr.
percale].
percal (Marele dicționar de neologisme, 2000)PERCÁL s. n. țesătură de bumbac albă și foarte fină, pentru confecționarea cămășilor. (< germ.
Perkal, fr.
percale)
percal (Dicționaru limbii românești, 1939)*percál n., pl.
urĭ și
e (fr.
percale [f.], d. pers,
parkala). Un fel de pînză de bumbac netedă, fină și deasă, un fel de cit maĭ bun, azĭ dispărut din comerciŭ.
percal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)percál (
înv.)
s. n., (sorturi)
pl. percálepercal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)percal n. țesetură de bumbac foarte fină și compactă.
percal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PERCÁL, percale, s. n. (
Înv.) Pânză de bumbac subțire și netedă. — Din
germ. Perkal, fr. percale.