per (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PER prep. (Termen comercial folosit în legătură cu prețul unei mărfi raportat la o unitate de măsură) Pentru, de fiecare. – Din
it.,
germ. per.per (Dicționar de neologisme, 1986)PER prep. (
Liv.) Pentru, pe; de fiecare. [< lat.
per].
per (Marele dicționar de neologisme, 2000)PER1- pref. „prin”, „foarte”. 2. (chim.) „exces peste cantitatea normală a unui element”. (< fr.
per-, cf.
lat. per, peste)
per (Marele dicționar de neologisme, 2000)PER2 prep. pentru; de fiecare. (< it., germ.
per)
per (Dicționaru limbii românești, 1939)per (est) și
pĭer (vest), a
-í v. intr. (lat.
pĕr-eo, pĕr-ire, d.
eo, ire, a merge, a te duce; it.
perire, pv. cat.
perir, fr.
périr; sp. pg.
perecer. –
Să peară [est],
să pĭară [vest]. Se zice și
eŭ pĭeĭ, tu pĭeĭ, să pĭeĭe, pĭeĭe ! V.
ĭes, suĭ, adițiune, inițial). Dispar, vorbind de ființe orĭ de lucrurĭ:
el a perit din ochiĭ meĭ. Mor într´un războĭ, într´o catastrofă, într´o epidemie:
regimente întregĭ aŭ perit la atac, pereaŭ vitele cu miile. Mor mizerabil:
aĭ să perĭ, bețivule !per (Dicționaru limbii românești, 1939)per- și
pĭérdere f. Acțiunea de a perde:
perderea averiĭ, perderea uneĭ bătăliĭ. Pagubă, rezultatu acțiuniĭ de a perde:
o mare perdere, perdere de timp.per (Dicționaru limbii românești, 1939)per- și
pĭerzáre f. (d.
pĭerz îld.
pĭerd. Cp. cu
crezare, vînzare). Perdere, peire, distrugere, moarte.
per (Dicționaru limbii românești, 1939)per- și
pĭerzătór, -oáre adj. Care perde [!], care aduce peire [!], pernicios:
fugĭ de acea perzătoare societate!per (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)per prep. (prețul per litru)per (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PER prep. (Termen comercial folosit în legătură cu prețul unei mărfi raportat la o unitate de măsură) Pentru, de fiecare. — Din
it.,
germ. per.