peptonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEPTÓNĂ, peptone, s. f. Amestec de peptide sub formă de pulbere albă-gălbuie, cu miros caracteristic, cu gust amar-sălciu, solubil în apă sau în alcool diluat, asimilabil de organismul uman, folosit în medicină. – Din
fr. peptone.peptonă (Dicționar de neologisme, 1986)PEPTÓNĂ s.f. Substanță organică produsă în timpul digestiei prin hidroliza proteinelor sub acțiunea pepsinei. [< fr., engl.
peptone].
peptonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PEPTÓNĂ s. f. substanță organică produsă în timpul digestiei prin hidroliza proteinelor sub acțiunea pepsinei. (< fr.
peptone)
peptonă (Dicționaru limbii românești, 1939)*peptónă f., pl.
e (d. vgr.
peptós, digestibil).
Chim. Produsu uneĭ soluțiunĭ acide de pepsină asupra cărniĭ de vacă tocate:
peptona comercială reprezentă [!] aproape de șase orĭ greutatea eĭ de carne.peptonă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peptónă s. f.,
g.-d. art. peptónei; pl. peptónepeptonă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PEPTÓNĂ, peptone, s. f. Amestec de peptide sub formă de pulbere albă-gălbuie, cu miros caracteristic, cu gust amar-sălciu, solubil în apă sau în alcool diluat, asimilabil de organismul uman, folosit în medicină. — Din
fr. peptone.