pepinierie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEPINIERÍE, pepinierii, s. f. (Rar) Ocupația pepinieristului. [
Pr.:
-ni-e-] –
Pepinieră +
suf. -ie.pepinierie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pepinieríe (rar)
(-ni-e-) s. f.,
art. pepiniería, g.-d. art. pepinieríei; pl. pepinieríi, art. pepinieríilepepinierie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PEPINIERÍE, pepinierii, s. f. (Rar) Ocupația pepinieristului. [
Pr.:
-ni-e-] —
Pepinieră +
suf. -ie.