pepenoaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEPENOÁICĂ, pepenoaice, s. f. Specie de pepene verde de formă lunguiață, cu coaja vărgată cu dungi de culoare verde închis și verde deschis; pepenoaie. –
Pepene +
suf. -oaică.pepenoaică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pepenoáică s. f.,
g.-d. art. pepenoáicei; pl. pepenoáicepepenoaică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PEPENOÁICĂ, pepenoaice, s. f. Specie de pepene verde, de formă lunguiață, cu coaja vărgată cu dungi de culoare verde-închis și verde-deschis; pepenoaie. —
Pepene +
suf. -oaică.