peonaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEONÁJ s. n. (Rar) Formă de exploatare a peonilor. [
Pr.:
pe-o-] – Din
fr. péonage.peonaj (Dicționar de neologisme, 1986)PEONÁJ s.n. Formă de exploatare a peonilor
1, constând în a le împrumuta bani în contul muncii viitoare, facându-i astfel datornici pe viață. [< fr.
péonage].
peonaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)PEONÁJ s. n. formă de exploatare a peonilor
1, constând în a le împrumuta bani în contul muncii viitoare. (< fr.
péonage)
peonaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peonáj (rar)
(pe-o-) s. n.peonaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PEONÁJ s. n. (Rar) Formă de exploatare a peonilor. [
Pr.:
pe-o-] — Din
fr. péonage.