pensulare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PENSULÁRE, pensulări, s. f. (Rar) Acțiunea de
a pensula si rezultatul ei; pensulație, badijonare. –
V. pensula.pensulare (Dicționar de neologisme, 1986)PENSULÁRE s.f. Acțiunea de a pensula și rezultatul ei; pensulație. [<
pensula].
pensulare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pensuláre s. f.,
g.-d. art. pensulắrii; pl. pensulắripensulare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PENSULÁRE, pensulări s.
f. (Rar) Acțiunea de
a pensula și rezultatul ei; pensulație, badijonare. —
V. pensula.