pensionar - explicat in DEX

pensionar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e s. m. și f. 1. Persoană care primește pensie. ♦ Persoană care primește o subvenție, un subsidiu. 2. Persoană internată într-un azil sau într-un ospiciu. ♦ Persoană închisă într-o închisoare; deținut. ♦ Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului). 3. Persoană care stă în pensiune la cineva; [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionnaire, germ. Pensionär.

pensionar (Dicționar de neologisme, 1986)
PENSIONÁR, -Ă s.m. și f. 1. Cel care primește o pensie. 2. Cel care este întreținut, îngrijit într-un ospiciu, într-un azil. [Pron. -si-o-. / cf. fr. pensionnaire].

pensionar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENSIONÁR, -Ă s. m. f. 1. cel care primește o pensie. 2. cel întreținut într-un ospiciu sau azil. 3. deținut într-o închisoare. 4. persoană care stă în pensiune la cineva. (< fr. pensionnaire, germ. Pensionär)

pensionar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
pensionar, pensionari s. m. (iron.) deținut, pușcăriaș.

pensionar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*pensionár, -ă s. (fr. pensionnaire, d. pension, pensiune). Persoană care primește o pensiune de la stat. Persoană care e găzduită și ospătată pe banĭ într´o pensiune. Elev saŭ elevă care e într´un pensionat. În Olanda, mare funcționar municipal. Mare pensionar, prim ministru [!]. Adj. Funcționar pensionar.

pensionar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pensionár (-si-o-) s. m., pl. pensionári

pensionar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pensionar m. 1. cel ce plătește spre a fi găzduit și ospătat; 2. elevul unui pensionat; 3. cel ce primește o pensie dela Stat.

pensionar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENSIONÁR, -Ă, pensionari, -e, s. m. și f. 1. Persoană care primește pensie. ♦ Persoană care primește o subvenție, un subsidiu. 2. Persoană întreținută, îngrijită într-un azil sau într-un ospiciu. ♦ Persoană închisă într-o închisoare; deținut. ♦ Animal închis într-o amenajare specială (pentru a fi expus publicului). 3. Persoană care stă în pensiune la cineva. [Pr.: -si-o-] — Din fr. pensionnaire, germ. Pensionär.