pensiona - explicat in DEX

pensiona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PENSIONÁ, pensionez, vb. I. Tranz. A scoate pe cineva la pensie, în condiții determinate de lege, acordându-i pensie. ♦ Refl. A ieși la pensie, a deveni pensionar. [Pr.: -si-o-] – Din fr. pensionner, germ. pensionieren.

pensiona (Dicționar de neologisme, 1986)
PENSIONÁ vb. I. tr. A scoate (pe cineva) la pensie; a da o pensie (cuiva). ♦ refl. A ieși la pensie. [Pron. -si-o-. / < fr. pensionner, cf. it. pensionare].

pensiona (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PENSIONÁ vb. I. tr. a scoate la pensie; a atribui, a face o pensie (cuiva). II. refl. a ieși la pensie. (< fr. pensionner, germ. pensionieren)

pensiona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pensioná (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 pensioneáză

pensiona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PENSIONÁ, pensionez, vb. I. Tranz. A acorda cuiva dreptul de a primi pensie în condițiile prevăzute de lege. ♦ Refl. A ieși la pensie, a deveni pensionar. [Pr.: -si-o-] — Din fr. pensionner, genn. pensionieren.