pensare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PENSÁRE, pensări, s. f. Acțiunea de
a pensa și rezultatul ei. –
V. pensa.pensare (Marele dicționar de neologisme, 2000)PENSÁRE s. f. acțiunea de a pensa. ◊ strângerea și fixarea unei suduri prin contact cu un dispozitiv special. (< pensa)
pensare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pensáre s. f.,
g.-d. art. pensắrii; pl. pensắripensare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PENSÁRE, pensări, s. f. Acțiunea de
a (se) pensa și rezultatul ei. —
V. pensa.