pegmatit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEGMATÍT, pegmatite, s. n. Rocă magmatică în care mineralele sunt bine cristalizate și cu structură specifică, formată de obicei din cuarț, feldspat și mică, la care se asociază uneori minerale prețioase. [
Var.:
pegmatítă s. f.] – Din
fr. pegmatite.pegmatit (Dicționar de neologisme, 1986)PEGMATÍT s.n. v.
pegmatită.
pegmatit (Marele dicționar de neologisme, 2000)PEGMATÍT s. n. rocă magmatică cristalină, materie primă pentru extragerea felspatului și a cuarțului. (< fr.
pegmatite)
pegmatit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PEGMATÍT (PEGMATÍTĂ) s. f. (‹
fr. {i}; {s}
gr. pegma- „materie întărită, conglomerat”)
s. n. Rocă endogenă, bine cristalizată, cu structură granulară grosieră și neuniformă, alcătuită de obicei din cuarț, feldspați și mice concrescute, cărora li se asociază adesea diverse minerale prețioase. Este legată genetic de rocile eruptive și mai puțin de cele metamorfice și apare în filoane, lentile, cuiburi. Este folosită în
ind. ceramicii. Deseori conțin pietre prețioase (smarald, ametist etc.), minereuri de metale și pământuri rare etc.
pegmatit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pegmatít s. n.,
pl. pegmatítepegmatit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PEGMATÍT, pegmatite, s. n. Rocă magmatică în care mineralele sunt bine cristalizate și cu structură specifică, formată de obicei din cuarț, feldspat și mică, la care se asociază uneori minerale prețioase. [
Var.:
pegmatítă s. f.] — Din
fr. pegmatite.