pedicel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PEDICÉL, pedicele, s. n. Mic peduncul care susține frunza, floarea (într-o inflorescență) etc. – Din
fr. pédicelle.pedicel (Dicționar de neologisme, 1986)PEDICÉL s.n. Peduncul mic. [< fr.
pédicelle].
pedicel (Marele dicționar de neologisme, 2000)PEDICÉL s. n. peduncul mic. (< fr.
pédicelle)
pedicel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pedicél s. n.,
pl. pedicélepedicel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PEDICÉL, pedicele, s. n. Mic peduncul care susține frunza, floarea (într-o inflorescență) etc. — Din
fr. pedicelle.