peching (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÉCHING s. n. 1. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, realizată din fire de grosimi diferite sau divers colorate.
2. Rasă de rațe cu penajul de culoare albă, bună producătoare de carne. [
Var.:
péchin s. n.] – Din
n. pr. Peking.peching (Dicționar de neologisme, 1986)PÉCHING s.n. 1. Țesătură de mătase naturală cu dungi, făcută din fire de grosimi diferite sau divers colorate.
2. Rasă de rațe cu penajul alb. [Cf.
Peking – capitala Republicii Populare Chineze].
peching (Marele dicționar de neologisme, 2000)PÉCHING s. n. 1. țesătură de mătase naturală, cu dungi mate și lucioase, din fire de grosimi diferite sau divers colorate. ◊ țesătură de mătase naturală pictată. 2. rasă de rațe cu penajul alb. (< fr.
pekin/g/)
peching (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)péching / péking (țesătură) s. n.
peching (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)Péching/Péking (rasă de rațe)
s. propriu
n.peching (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÉCHING s. n. 1. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, realizată din fire de grosimi diferite sau divers colorate.
2. Rasă de rațe cu penajul de culoare albă, bună producătoare de came. [Scris și:
peking. —
Var.:
péchin s. n.] — Din
n. pr. Peking.