pătrunde (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂTRÚNDE, pătrúnd, vb. III.
1. Tranz. și
intranz. A trece prin..., a străbate, a străpunge, a răzbate, a penetra; a perfora, a găuri. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge până la a se propaga prin spațiu, a se face auzit. ♦
Tranz. A privi cu atenție; a scruta.
2. Intranz. A izbuti să ajungă, să intre, să străbată undeva; a se infiltra. ♦
Tranz. A umple; a îmbiba.
3. Tranz. A pune stăpânire, a cuprinde, a domina. ♦
Refl. A se lăsa sau a fi cuprins, copleșit, dominat. ♦
Fig. A mișca adânc; a emoționa, a impresiona; a tulbura.
4. Tranz. Fig. A izbuti să cunoască, să afle, să înțeleagă; a afla; a înțelege, a pricepe; a intui. ♦
Refl. A cunoaște, a afla;
p. ext. a se convinge. –
Lat. pertundere.