patrimonial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊
Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani.
Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [
Pr.:
-ni-al] – Din
fr. patrimonial.patrimonial (Dicționar de neologisme, 1986)PATRIMONIÁL, -Ă adj. Referitor la un patrimoniu; care face parte dintr-un patrimoniu. [Pron.
-ni-al. / cf. fr.
patrimonial, lat.
patrimonialis].
patrimonial (Marele dicționar de neologisme, 2000)PATRIMONIÁL, -Ă adj. referitor la un patrimoniu; care constituie un patrimoniu. ♦ (jur.) raporturi ĕ = raporturi care au un conținut economic; bunuri ĕ = bunuri care pot fi evaluate în bani. (< fr.
patrimonial, lat.
patrimonialis)
patrimonial (Dicționaru limbii românești, 1939)*patrimoniál, -ă adj. (lat.
patrimonialis). Din patrimoniŭ:
avere patrimonială.patrimonial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)patrimoniál (pa-tri-, -
ni-al) adj. m.,
pl. patrimoniáli; f. patrimoniálă, pl. patrimoniálepatrimonial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)patrimonial a. ce ține de un patrimoniu:
avere patrimonială.patrimonial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊
Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani.
Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [
Pr.: -
ni-al] — Din
fr. patrimonial.