pastramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PASTRÁMĂ, păstrămuri, s. f. Carne (de oaie, de capră, de porc, de gâscă etc.) sărată, afumată, uscată și (puternic) condimentată, care servește ca aliment. ◊
Expr. (
Fam.)
A ține (pe cineva)
la pastramă = a ține (pe cineva) închis un timp îndelungat.
A face (pe cineva)
pastramă = a bate foarte tare (pe cineva).
A se face pastramă = a slăbi foarte tare.
A pune la pastramă = a ucide; a distruge. ♦ (La
pl.) Diferite sortimente din carnea definită mai sus. [
Var.: (
înv. și
reg.)
păstrámă s. f.] – Din
ngr. pastramás, tc. pastırma.