pasiona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PASIONÁ, pasionez, vb. I.
Tranz. și
refl. A trezi sau a simți un interes deosebit, pasiune pentru ceva sau cineva. ♦
Refl. A face ceva cu pasiune. [
Pr.:
-si-o-] – Din
fr. passionner.pasiona (Dicționar de neologisme, 1986)PASIONÁ vb. I. tr., refl. A (se) interesa cu pasiune. [Pron.
-si-o-. / < fr.
passionner].
pasiona (Marele dicționar de neologisme, 2000)PASIONÁ vb. tr., refl. a (se) interesa cu pasiune. (< fr.
passionner)
pasiona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pasioná (a ~) (-si-o-) vb.,
ind. prez. 3
pasioneázăpasiona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PASIONÁ, pasionez, vb. I.
Tranz. și
refl. A trezi sau a simți un interes deosebit, pasiune pentru ceva sau cineva. ♦
Refl. A face ceva cu pasiune. [
Pr.:
-si-o-] — Din
fr. passionner.pasionà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pasionà v.
1. a interesa foarte, a excita:
un orator mare știe să pasioneze auditoriul său; 2. a prinde pasiune:
a se pasiona pentru joc.