paronimic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARONÍMIC, -Ă, paronimici, -ce, adj. Care ține de paronime, referitor la paronime. ◊
Atracție paronimică = modificare a formei unui cuvânt sub influența altui cuvânt asemănător cu el. – Din
fr. paronymique.paronimic (Dicționar de neologisme, 1986)PARONÍMIC, -Ă adj. Referitor la paronime, la paronimie. ◊
Atracție paronimică = modificare a formei unui cuvânt sub influența altuia, asemănător cu el. [< fr.
paronymique].
paronimic (Marele dicționar de neologisme, 2000)PARONÍMIC, -Ă adj. referitor la paronimie. (< fr.
paronymique)
paronimic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!paronímic (pa-ro-/par-o-) adj. m.,
pl. paronímici; f. paronímică, pl. paronímiceparonimic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARONÍMIC, -Ă, paronimici, -ce, adj. Care ține de paronime, referitor la paronime. ◊
Atracție paronimică = modificare a formei unui cuvânt sub influența altui cuvânt asemănător cu el. — Din
fr. paronymique.