pârleală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÂRLEÁLĂ, pârleli, s. f. 1. Acțiunea de
a (
se)
pârli și rezultatul ei; arsură ușoară, superficială: pârlitură.
2. Fig. (
Fam.) Păcăleală, înșelătorie; pagubă, pierdere. ◊
Expr. (
Fam.)
A-și scoate pârleala = a-și găsi o compensație, a se despăgubi (de o pagubă materială, de o osteneală etc.). –
Pârli +
suf. -eală.