paragogic - explicat in DEX

paragogic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PARAGÓGIC, -Ă, paragogici, -ce, adj. (Fon.; rar) Care este format prin paragogă, referitor la paragogă, de paragogă. – Din fr. paragogique.

paragogic (Dicționar de neologisme, 1986)
PARAGÓGIC, -Ă adj. Referitor la paragogă, care se adaugă prin paragogă. [Cf. fr. paragogique].

paragogic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*paragógic, -ă adj. (vgr. paragogikós). Gram. Pin paragogă: infinitiv paragogic (lat. fárier îld. fari, a vorbi).

paragogic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
paragógic adj. m., pl. paragógici; f. paragógică, pl. paragógice

paragogic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PARAGÓGIC, -Ă, paragogici, -ce, adj. (Fon.; rar) Care este format prin paragogă, referitor la paragogă, de paragogă. — Din fr. paragogique.