parafinare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PARAFINÁRE, parafinări, s. f. Acțiunea de
a (
se)
parafina și rezultatul ei. –
V. parafina.parafinare (Dicționar de neologisme, 1986)PARAFINÁRE s.f. Acțiunea de a (se) parafina și rezultatul ei; acoperire, impregnare cu parafină. [<
parafina].
parafinare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PARAFINÁRE (‹
parafina)
s. f. 1. (
Expl., PETR.) Acoperire cu parafină a probelor de rocă obținute din foraje, în scopul păstrării nealterate a conținutului de apă și de hidrocarburi ale acestora până la efectuarea analizelor.
2. Depunere de pereții țevilor de extracție și ai conductelor de transport al țițeiului a unor hidrocarburi parafinice, cerezine, rășini, care provoacă reducerea secțiunii de curgere.
3. (
Ind. LEMN.) Acoperire cu parafină a bețelor de chibrit prin introducerea acestora în baia dispozitivului de parafinat. ♦ Acoperire cu parafină a interiorului butoaielor de fag în care se păstrează semiconservele de fructe.
parafinare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)parafináre s. f.,
g.-d. art. parafinắrii; pl. parafinắriparafinare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PARAFINÁRE, parafinări, s. f. Acțiunea de
a (se) parafina și rezultatul ei. —
V. parafina.