papucar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAPUCÁR, papucari, s. m. (
Înv. și
reg.) Persoană care face ori repară papuci
1 (
1);
p. gener. cizmar [
Var.: (
reg.)
păpucár s. m.] –
Papuc1 +
suf. -ar.papucar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)papucár (
înv.,
reg.)
s. m.,
pl. papucáripapucar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAPUCÁR, papucari, s. m. (
înv. și
reg.) Persoană care face ori repară papuci
1 (
1);
p. gener. cizmar [
Var.: (
reg.)
păpucár s. m.] —
Papuc1 +
suf. -
ar.