paparudă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAPARÚDĂ, paparude, s. f. 1. (
Pop.) Fată sau femeie care în vreme de secetă, își înfășoară corpul (gol) în verdeață, cântă și dansează pe ulițe și invocă ploaia. ♦ (La
pl.) Jocul și ritualul paparudelor (
1). ♦ (În superstiții) Personaj mitologic, închipuit ca o femeie îmbrăcată în zdrențe, care aduce ploaia.
2. Fig. Femeie îmbrăcată ridicol sau fardată excesiv;
p. gener. persoană caraghioasă. – Din
bg. peperuda.