panzootie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANZOOTÍE, panzootii, s. f. Extindere a unei boli contagioase a animalelor pe teritorii foarte întinse. [
Pr.:
-zo-o-] – Din
fr. panzootie.panzootie (Dicționar de neologisme, 1986)PANZOOTÍE s.f. Extindere a unei boli contagioase a animalelor pe teritorii foarte întinse; v.
epizootie. [Gen.
-iei. / < fr.
panzootie, cf. gr.
pas – tot,
zoon – animal].
panzootie (Marele dicționar de neologisme, 2000)PANZOOTÍE s. f. extindere a unei boli contagioase a animalelor pe teritorii foarte întinse. (< fr.
panzootie)
panzootie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PANZOOTÍE (‹
fr.; {s}
pan- +
gr. zoon „animal”)
s. f. (
MED. VET.) Epizootie de mare extindere, cuprinzând mari teritorii (mai multe țări sau mai multe continente). Printre bolile care au frecevent caracter de
p. se numără febra aftoasă, pesta bovină ș.a.
panzootie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)panzootíe s. f.,
art. panzootía, g.-d. art. panzootíei; pl. panzootíi, art. panzootíilepanzootie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PANZOOTÍE, panzootii, s. f. Extindere a unei boli contagioase a animalelor pe teritorii foarte întinse (țări sau continente). [
Pr.: -
zo-o-] — Din
fr. panzootie.