panzer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÁNZER, panzere, s. n. Tanc german din cel de-al doilea război mondial. [
Pr.:
-țer] – Din
germ. Panzer.panzer (Dicționar de neologisme, 1986)PÁNZER s.n. (
Germanism) Blindat; unitate de blindate germane din al doilea război mondial. ◊
Panzer division = unitate mecanizată blindată a armatei germane. [Pron.
pan-țer. / < germ.
Panzer – armură].
panzer (Marele dicționar de neologisme, 2000)PANZER PÁNȚER/ s. n. tip de tanc german din cel de-al doilea război mondial. (< germ.
Panzer)
panzer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÁNZER, panzere, s. n. Tanc german folosit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. [
Pr.:
pánțer] — Din
germ. Panzer.