pantomim (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANTOMÍM, -Ă, pantomimi, -e s. f.,
s. m. 1. S. f. Exprimare a ideilor și a sentimentelor prin gesturi, mimică, dans;
p. ext. ansamblu de gesturi, de mișcări prin care se exprimă anumite idei și sentimente.
2. S. f. Gen de reprezentație teatrală în care actorii exprimă diverse acțiuni dramatice (numai) prin gesturi sau mimică; scenariul unei astfel de reprezentații.
3. S. m. Actor de pantomimă (
2); mim. – Din
fr. pantomime, germ. Pantomime, it. pantomimo.