pantografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANTOGRÁFIC, -Ă, pantografici, -ce, adj. Referitor la pantografie, de pantografie. – Din
fr. pantographique.pantografic (Dicționar de neologisme, 1986)PANTOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la pantografie. [< fr.
pantographique].
pantografic (Dicționaru limbii românești, 1939)*pantográfic, -ă adj. (d.
pantograf). Relativ la pantograf. Adv. Pin [!] ajutoru pantografuluĭ.
pantografic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PANTOGRÁFIC, -Ă, pantografici, -ce, adj. Referitor la pantografie, de pantografie. — Din
fr. pantographique.