panonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANÓNIC, -Ă, panonici, -ce, adj. Care aparține Panoniei, referitor la Panonia; originar din Panonia. –
Panonia (
n. pr.) +
suf. -ic.panonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)panónic (referitor la Panonia)
adj. m.,
pl. panónici; f. panónică, pl. panónicepanonic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PANÓNIC, -Ă, panonici, -ce, adj. Care aparține Panoniei, referitor la Panonia; originar din Panonia. —
Panonia (
n. pr.) +
suf. -
ic.