panonian - explicat in DEX

panonian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PANONIÁN, -Ă, panonieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Epoca pliocenului din Podișul Transilvaniei și din bazinul panonic; serie de straturi geologice din această epocă. 2. Adj. Care aparține panonianului (1), privitor la panonian. [Pr.: -ni-an] – Din fr. pannonien.

panonian (Dicționar de neologisme, 1986)
PANONIÁN s.n. (Geol.) Etajul inferior al pliocenului din podișul Transilvaniei și din depresiunea panonică, echivalent cu subetajul superior al sarmațianului din Europa orientală. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. pannonien].

panonian (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PANONIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul inferior al pliocenului din bazinul panonic (subetajul superior al sarmațianului din Europa orientală). (< fr. pannonien)

panonian (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
PANONIAN, etaj al Miocenului superior din Paratethysul central (Depr. Panonică și bazinele adiacente) reprezentat prin depozite salmastre îndulcite (marne, nisipuri cu intercalații de cărbuni). Denumirea de P. a fost dată (1879) de Roth von Telegd întregii succesiuni stratigrafice formate din depozite salmastre și dulcicole, cuprinse între Sarmațian și Holocen, din cadrul Depr. Panonice.

panonian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
panonián¹ (referitor la straturi geologice) (-ni-an) adj. m., pl. panoniéni (-ni-eni); f. panoniánă, pl. panoniéne

panonian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
panonián² (-ni-an) s. n.

panonian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PANONIÁN, Ă, panonieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Epoca pliocenului din Podișul Transilvaniei și din bazinul panonic; serie de strate geologice din această epocă. 2. Adj. Care aparține panonianului (1), privitor la panonian. [Pr.: -ni-an] — Din fr. pannonien.