pangeneză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANGENÉZĂ s. f. Teorie evoluționistă care susține transmiterea, prin ereditate, a tuturor însușirilor dobândite. – Din
fr. pangenèse.pangeneză (Dicționar de neologisme, 1986)PANGENÉZĂ s.f. Teorie susținută de Darwin, care explică transmiterea prin ereditate a tuturor însușirilor dobândite. [< fr.
pangenèse].
pangeneză (Marele dicționar de neologisme, 2000)PANGENÉZĂ s. f. teorie, depășită azi, care explică ereditarea prin existența unor germeni provenind din celulele întregului organism; panspermie (1). (< fr.
pangenèse)
pangeneză (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PANGENÉZĂ (‹
fr. {i}; {s}
pan- +
genesis „naștere”)
s. f. (
BIOL.) Teorie evoluționistă care explică mecanismul eredității prin existența unor particule mici (germeni sau gemule), provenite din celulele întregului organism, ce provoacă formarea unei părți analoage celei din care provin. A fost propusă (1868) de Ch. Darwin; deși infirmată de studiile moderne de genetică, la vremea respectivă a însemnat un pas înainte în înțelegerea evoluției lumii vii.
pangeneză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*pangenéză s. f.,
g.-d. art. pangenézei