panaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PANÁȘ, panașuri, s. n. Mănunchi de pene
1 (colorate) care împodobea altădată (în unele țări și astăzi) chipiul sau coiful militarilor, turbanul unor demnitari etc.; penaj. ♦
P. gener. Mănunchi de pene
1 folosit ca podoabă. [
Pl. și:
panașe] – Din
fr. panache.panaș (Dicționar de neologisme, 1986)PANÁȘ s.n. Smoc de pene (colorate) care împodobea odinioară coiful sau chipiul militarilor; penaj. [Pl.
-șuri. / < fr.
panache, cf. it.
pennaccio – penaj].
panaș (Marele dicționar de neologisme, 2000)PANÁȘ s. n. mănunchi de pene (colorate) care împodobea odinioară coiful sau chipiul militarilor; penaj. (< fr.
panache)
panaș (Dicționaru limbii românești, 1939)*panáș n., pl.
e (fr.
panache, d. it.
pennacchio, și
-accio, d.
penna, pană).
Rar. Pompon de pene.
Fig. Pompă, strălucire:
Francezuluĭ îĭ place panașu.panaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!panáș s. n.,
pl. panáșepanaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)panaș n. mănunchiu de pene flotante cu care se ornează un coif sau o pălărie; fig.
ca panașul de flăcări pe un munte AL. (= fr.
panache).