palpa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALPÁ, palpez, vb. I.
Tranz. 1. A examina un bolnav atingându-i sau apăsându-i ușor o regiune a corpului cu mâna, pentru a determina dimensiunile, modificările de formă și de consistență, sensibilitatea etc. unor țesuturi sau organe și pentru a putea stabili diagnosticul.
2. A examina, cu mâna sau cu un instrument special, gradul de netezime al suprafeței unui obiect. – Din
fr. palper.