paleoclimă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALEOCLÍMĂ, paleoclime, s. f. Climă din trecutul geologic al Pământului, studiată indirect pe baza distribuției geografice a solurilor, a fosilelor de plante și animale, a formațiunilor geologice, precum și pe baza unor trăsături ale reliefului. [
Pr.:
-le-o-] –
Paleo- + climă.paleoclimă (Dicționar de neologisme, 1986)PALEOCLÍMĂ s.f. Paleoclimat. [Et. incertă].
paleoclimă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PALEOCLÍMĂ s. f. paleoclimat. (< paleo- + climă)
paleoclimă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paleoclímă (-le-o-cli-) s. f.,
g.-d. art. paleoclímei; pl. paleoclímepaleoclimă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PALEOCLÍMĂ, paleoclime, s. f. Climă din trecutul geologic al Pământului, studiată indirect pe baza distribuției geografice a solurilor, a fosilelor de plante și animale, a formațiunilor geologice, precum și pe baza unor trăsături ale reliefului. [Pr:
-le-o-] —
Paleo- +
climă.