paleobotanic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALEOBOTÁNIC, -Ă, paleobotanici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Parte a paleontologiei care se ocupă cu studierea plantelor fosile.
2. Adj. Referitor la paleobotanică, de paleobotanică; (rar) paleofitologic. [
Pr.:
-le-o-] – Din
fr. paléobotanique.