paleantrop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PALEANTRÓP, paleantropi, s. m. Nume dat omului fosil din pleistocenul mediu. [
Pr.:
-le-an-] – Din
lat. palaeanthropus, numele științific al paleantropului.
paleantrop (Dicționar de neologisme, 1986)PALEANTRÓP s.m. (
Pal.) Denumire taxonomică a omului fosil din pleistocenul mediu; omul din Neandertal. [Pron.
-le-an-. / cf. it.
paleantropo].
paleantrop (Marele dicționar de neologisme, 2000)PALEANTRÓP s. m. om fosil din pleistocenul mediu; omul din Neandertal. (< germ.
Paläanthropus, lat.
palaeoanthropus)
paleantrop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paleantróp (-le-an-) s. m.,
pl. paleantrópipaleantrop (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PALEANTRÓP, paleantropi, s. m. Denumire atribuită oamenilor de Neanderthal, care au trăit în Europa și Asia în pleistocenul mijlociu și superior. [
Pr.:
le-an-. —
Var.:
paleoantróp s. m.] —
Din lat. Palaeoanthropus, denumirea științifică a paleantropului.