paietă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAIÉTĂ, paiete, s. f. Disc mic și sclipitor de metal, de sticlă, de celofan etc. (cu gaură la mijloc), care se coase sau se lipește ca ornament pe haine, pe stofe etc.: fluturaș (
2). [
Pr.:
pa-ie-] – Din
fr. paillette.paietă (Dicționar de neologisme, 1986)PAIÉTĂ s.f. Piesă mică metalică sau de sticlă cu gaură la mijloc, care se coase pe haine, pe stofe etc. pentru a le înfrumuseța. [< fr.
paillette].
paietă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PAIÉTĂ s. f. (pl.) piesă mică metalică sau de sticlă, cu o gaură la mijloc, care se coase pe haine, pe stofe etc. (< fr.
paillette)
paietă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paiétă (ornament)
s. f.,
g.-d. art. paiétei; pl. paiétepaietă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAIÉTĂ, paiete, s. f. Disc mic și sclipitor de metal, de sticlă, de celofan etc. (cu gaură la mijloc), care.se coase sau se lipește ca ornament pe haine, pe stofe etc.; fluturaș (
2). [
Pr.:
pa-ie-] — Din
fr. paillette.