paiet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PAIÉT, paiete, s. n. Dispozitiv pentru astuparea provizorie, din exterior, a spărturilor mici produse în bordajul unei nave, sub linia de plutire. – Din
fr. paillet.paiet (Dicționar de neologisme, 1986)PAIÉT s.n. Pânză groasă impermeabilă manevrată de la bord, cu care se acoperă pe din afară spărturile mici produse în bordajul unei nave sub linia de plutire. [Pron.
pa-iet. / < fr.
paillet].
paiet (Marele dicționar de neologisme, 2000)PAIÉT s. n. (mar.) pânză groasă, impermeabilă, servind la protejarea punții, a mărfii etc. sau la acoperirea pe dinafară a spărturilor mici produse în bordajul navei. (< fr.
paillet, it.
paglietta)
paiet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)paiét (
nav.)
s. n.,
pl. paiétepaiet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PAIÉT, paiete, s. n. Dispozitiv pentru astuparea provizorie, din exterior, a spărturilor mici produse în bordajul unei nave, sub linia de plutire. — Din
fr. paillet.