pătimit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂTIMÍT, -Ă, pătimiți, -te, adj. (
Înv.) Cu experiență, pățit. –
V. pătimi.pătimit (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pătimít, pătimítă, adj. (înv. și reg.)
1. chinuit, torturat (de suferințe fizice și morale).
2. cu experiență, pățit.
pătimit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂTIMÍT, -Ă, pătimiți, -te, adj. (
înv.) Cu experiență, pățit. —
V. pătimi.