pănușiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (
Reg.) Numele a trei plante erbacee;
a) năgară;
b) colilie;
c) trestie de câmp. –
Pănușă +
suf. -iță.pănușiță (Dicționaru limbii românești, 1939)pănușíță f., pl.
e (d.
pănușă). Năgară, păiș.
pănușiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pănușíță (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. pănușíței; pl. pănușíțepănușiță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pănușiță f.
Bot. V.
nagară.