pământeancă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PĂMÂNTEÁNCĂ, pământence, s. f. Femeie născută în țara în care locuiește; băștinașă, autohtonă. –
Pământean +
suf. -că.pământeancă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pământeáncă s. f.,
g.-d. art. pământéncei; pl. pământéncepământeancă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PĂMÂNTEÁNCĂ, pămăntence, s. f. Femeie născută în țara în care locuiește; băștinașă, autohtonă. —
Pământean +
suf. -că.