pământean - explicat in DEX

pământean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PĂMÂNTEÁN, -Ă, pământeni, -e, adj. 1. Care trăiește, care locuiește pe Pământ; de pe Pământ, specific Pământului. ♦ (Substantival) Locuitor al Pământului. 2. (Adesea substantivat) Născut în țara despre care este vorba; indigen, băștinaș, autohton. 3. (Substantivat; rar) Muritor². – Pământ + suf. -ean.

pământean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!pământeán adj. m., s. m., pl. pământéni; adj. f. pământeánă, pl. pământéne

pământean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pământean a. și m. 1. născut în acea țară, indigen: pământenii și străinii; 2. care locuiește pe pământ: ești tu viță de om pământean? ISP.; 3. pământesc: cunoscătorii vieții pământene EM.

pământean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PĂMÂNTEÁN, -Ă, pământeni, -e, adj. 1. Care trăiește, care locuiește pe pământ; de pe pământ, specific pământului. ♦ (Substantivat) Locuitor al pământului. 2. (Adesea substantivat) Născut în țara în care locuiește; indigen, băștinaș, autohton. 3. (Substantivat; rar) Muritor². — Pământ + suf. -eon.